Entries tagged with “Cugetari”profunde””.


Un miros greu, de diluant ?i vopsea , ca ntr-un service ilegal de cartier, m? izbe?te de cum scot capul afar?. Mi-e ?i fric? s? aprind ?igara de diminea??, poate sar dracu-n aer.
Cu aerul s?u impasibil, nea nelu ?ine n mn? un pensuloi ct toate zilele, pe care l nmoaie n cutia de, a?a cum corect am presupus, vopsea.
-Mai tr?ie?ti, vecine? m? ntmpin? el, parafrazndu-l pe B?sescu.
-Tr?iesc bre, tr?iesc.
-Bine?
-Nu foarte.
-Bei o ?uic??
Invariabil, i spun c? nu.
-Atunci las? m?, c? beau eu ?i pentru tine. i a?a de bun? c?-mi vine s?-i vorbesc cu “dumneavoastr?”.
Are o privire ciudat?, altfel dect atunci cnd e luat n frez?. O fi de la diluant.
-Bre, da mata ce faci a?a de diminea??.
-Pictez gardu’, r?spunde sec, nfundat, mutndu-?i ?igara n cel?lalt col? al gurii.
l privesc admirativ, mirndu-m? de accesul lui de h?rnicie, ?i de sticla deja pe jum?tate goal?.
Nu trece bine sfertul de ceas, c? un or?c?it sinistru r?zbate pn? la urechile mele. Stropit de snge pn? la urechi, nea Nelu zbiar?, ?innd capul unei g?ini n mn?:
-Pune apa la fiert, ‘rar m?-ta rece! zbiar? c?tre madam Nelu.
Apoi, v?zndu-m? c? m? holbez, scurge ab?tut ultimii stropi de ?uic?, ?i-mi spune cu cel mai doct aer din lume:
-Ce vrei, vecinu’. Arta cere sacrificii !

Or, i preten?ios spus dialoguri, mai mult monologuri de om beat care s-o nc?p??nat s? spun? c? i treaz tare.

El ?i ea, n lift , n drum spre-o canast?. Asta, canasta, habar n-avea c? suntem n drum, c? altfel venea ?i ne lua din drumul aflat n lift.

El se uit? cu mult, mult drag la dnsa, la ea zic, nu la canast?, ?i gr?ie?te suav, cu vocea scufundat?-n sute de kile de bere, plus ceva planta?ii de tutun:

-Eu pe tine amu te violez, ntre etaju’ parter ?i etaju patru(care etaj era etaju unde st?tea canasta, da nu ?tiam c? tocmai canasta i acolea)

Ea gr?ieste…adic? nu gr?ie?te , ?i d? s? opreasc? liftu, ntru nlesnirea activit??ii preconizate. Efectu’ fix taman invers, mi-o t?iat pohta de frecu?

Viol viol, da s? fie cu voie, la ntoarcerea de-acas? de la canast?, (deja m? enerveaz? Canast? asta). Fix acela?i lift, numai c? de sens contrat .

-Amu ferea, c?-? fac ce ?-am promis dar?.

-S? m? treze?ti ?i pe mine cnd te ga?i, c?-i 5 jumate diminea?a, ?i numai or? de viol cu voie nu-i.

Seara, bere, popi, dame ?i multe c?r?i.Ea:

-B? (cu mul?i de ?), noi ne ?tim deja de ?apte ani, ?i tot nu f?cur?m nimic, n ??tia ?apte ani. (preciz?ri preliminare , verbul f?cut i uzat cu sensu de “a ncinge mocofanu”, ” a parca ma?inu?a-n garaj “, “a se juca de-a animalu cu dou? cocoa?e”).

Eu, n bud?, revigorat de-a?a cuvinte faine din guri?a ei p?c?toas?:

-Drept e m?, c? a cam trecut dejaba. i vremea de f?cut.

Da ea de colo:

-Eh, las?, mai trec ?apte cum trecur? ??tia ?apte.

Eu, scuturnd-o:

-nc? p-att ?i m? apuc de ?eptic, la ce mn? am.

Nici nu se face bine 5 jumate trecute fix diminea??, nici coco?ii nu s-au sc?rpinat calumea cu gheara la ou?, c? toat? lumea se treze?te buimac?.

Surprinz?tor, azi nu se g?tesc de s?rb?toare, ci cat? a mai rele boarfe. Sunt patru b?rba?i, cu salopete murdare de snge, neb?rbieri?i, cu aparen?? fioroas?. Umbl? de colo colo nfrigura?i, pn? cel mai b?trn dintre ei g?se?te cheia.Lac?tul se deschide cu un scr?it sinistru, ?i n beciul neprimitor este aproape aruncat? cu for?a b?trna cu ?or? n fa?? ?i baticul tras pe urechi. Vasile ia sticla, pe care o trece din mn?-n mn?. Ninel soarbe nsetat, Nelu la fel. Auric? rnje?te sadic, cu fa?a luminat? de scnteile polizorului, ascu?ind un iatagan.

Victima doarme lini?tit?. E prea devreme s? se trezeasc?, ?i a?a nu are nimic de f?cut.

n ?oapt?, cei patru se apropie de locuin?a acestuia. Pl?nuiser? de aproape un an totul, pn? la cele mai mici detalii. Cu glas pref?cut, Vasile l treze?te din somn .”Nea?a Ghi??, ce faci b?i b?iatule?!”.

Se cunosc de mult? vreme,dar azi au hot?rt s? lase sentimentalismele la o parte. Mai iau un gt de t?rie pentru curaj. Auric? ?i nfige n n?dragi cu?itoaia, ?i i sare lui Ghi?? n spate. Ghi?? url? speriat, poate-poate l aude cineva. E inutil, to?i din sat le sunt complici la aceast? crim? oribil?. Legndu-l pe Ghi?? de picioare, l trntesc n z?pada proasp?t nins?, cu o ur? nedisimulat?. Auric? Sngerosu ?i repede arma pe care st?ruie o secund? primele raze ale soarelui n gtul bietului Ghi??, care glgie letargic. Se vede cu ochiul liber c? Auric? nu este la primul omor, are o siguran?? de chirurg n mi?c?ri.Sngele lui Ghi?? ??ne?te din artera despicat?, murd?rindu-i pe to?i patru din cap pn?-n picioare. Cu o r?ceal? criminal?, ei ?i ?terg sngele cu mneca de pe fe?e, tr?gnd o gur? victorioas? din sticle. Auric? Sngerosu st?ruie asupra lui Ghi??, ?i cu un sadism greu de imaginat, mai nvrte de dou? ori cu?itul n beregata despicat? a acestuia.

-Am f?cut-o ?i p-asta!

Ceilal?i aduc balo?ii de paie . Doar trebuie s? ?i prleasc? porcu’, nu?!

Fiasco! n sfnta zi de vineri, dau de-o litru?? de albu?uri n frigider. ?i cum locuiesc ntr-o colib? unde nu prea a mai pus muierea picioru-n ultima vreme, cu excep?ia po?t?ri?ei care-mi aduce soma?ii de pe la b?nci, am zis c? fac bezele. Acum na! Dup? toat? regula artei, le-am turnat la tav?, le-am copt fain frumos, au ie?it mari ?i pufoase, dulci de d?deai n diabet . ?i cum cel?lalt mascul , care-a contribuit la venirea mea pe lume, era tare plictisit, s-o gndit c?-i mai bine s? nu le mai lase-n cuptor la c?lduric?, ba chiar o z?s el n sinea lui ca le ?ade mai bine lor, bezelelor, afar?. Mai precis lng? un geam deschis. Acu, mi-am dat  eu seama, ?i bezeaua are suflet, ct e ea de bezea .  C? a?a le-o tras curentu’, de numa’. ?i s-au pleo?tit, ?-or nceput a le curge mucii ?i toate alea, de niciun doctor nu s-o b?gat s? le fac? bine. Nu-i vorb?, c? de bune-s bune ?i-a?a, orgnoleptic vorbind. Da este ca nu toate muierile cu vagin s ?i frumoase de s?-?i vin? a te culca lng? ele? M? gndesc serios s?-mi chem bunul meu prieten cu blan? neagr? ?i coad?, mnc?tor de oase, la tava cu chestii albe, crocant-l?sate ca snii de bab? dup? un incendiu .
Eu catre Filosfu’ din cuibu’ de cuci, iesind din carciuma:
-Ba, hai sa-ti zic un banc !
El raspunde: * se descheie la pantaloni si trage de curea , lasandu-si pantalonii-n vine, pe strada dintr-un oras civilizat*:
-Ce faci ba, de ce-ti dai nadragii jos?
-Sunt unele lucruri carora nu le geasesti explicatie , simti doar ca trebuie sa le faci.
Noroc ca-i noapte.
Concluzie tarzie: O fi fost un alt fel de a-mi spune "te asculta p**a".

 

Eu catre Filosfu’ din cuibu’ de cuci, iesind din carciuma:
-Ba, hai sa-ti zic un banc !
El raspunde: * se descheie la pantaloni si trage de curea , lasandu-si pantalonii-n vine, pe strada dintr-un oras civilizat*:
-Ce faci ba, de ce-ti dai nadragii jos?
-Sunt unele lucruri carora nu le geasesti explicatie , simti doar ca trebuie sa le faci.
Noroc ca-i noapte.
Concluzie tarzie: O fi fost un alt fel de a-mi spune "te asculta p**a".

 

Ce faci cnd te m?nnc? n fund, da zdrav?n a?a?
Te scarpini. Sau te m?ri?i la douaj de ani. Azi, stnd a?a la o cafea ?i ncercnd
s? deslu?esc tlcul unei dobitocenii de film despre drepturile omului, f?cut de
un evreu despre un evreu (nu-s antisemit nicidecum, numai c? uneori devine
agasant? ideea asta pe care unii ncearc? s? o inoculeze cum c? au murit la
Holocaust nu ?tiu cte miliarde de purt?tori de cuc circumcis, de?i realitatea
istoric? nu sta a?a deloc), n cadrul festivalului care numa’ a festival nu
arata numit One World Romnia, n care se pun n crciumi documentare prost f?cute…
b?i stai a?a c? mi-am pierdut ideea. Bun, revenind, stnd eu a?a, discutnd ct
de jeg literar mi se pare uneori Murakami, noul Coelho, una bucat? amic? pomene?te
n treac?t c? a fost m?ritat? anu’ trecut. Cu acte-n regul?, cu bocitoare , cu
toate acareturile necesare. Ba chiar ?i ofi?er de stare civil? cu steag
ros-galben-albastru pus de-a curmezi?u’ pe piept.

Moment n care mie mi-a picat oarecum nspre-n
jos chestia care-mi ?ine loc de fa??. "M? fat?, glume?ti, nu?"

"Ba deloc". Zic eu c?tre mine "b????,
ai tr?it degeaba de nu te-ai m?ritat, pardon nsurat ?i tu la 20 de ani
". ?i asta mi-a prilejuit o cugetare despre cum dragostea trece ?i prin
creier uneori dom’le. C? dac? n-ai, n-are s?raca pe unde s? treac?. Expunem
situa?ia. Tu abia sc?pat? de co?urile datorate pubert??ii tardive, probabil
virgin?, student?, st?t?toare la mama ?i la tata n colib?. El de-un leat cu
tine, nc? puber, cu tuleiele r?s?rite, la fel de student. V? cunoa?te?i, vi
se pare c?
v? iubi?i, ?i-n  graba
mare, n prag de prim?var?, v? decide?i s? face?i analizele HIV necesare la
starea civil?. M?, ct? dobitocenie s? zaca-n doi oameni cu mintea nc? necoapt??
A!, ?i asta numa’ de dragul de-a avea acte, c?ci tu nc? stai la m?-ta acas?,
el la fel. O fi fost pl?cerea lor s? parcheze ma?inu?a n garaj n deplin?
legalitate ? C? dragostea ct de mare-ar fi nu te prosteste-n a?a hal. Deznod?mntul
este evident, la sfr?itul verii se cam pronun?ase ?la negru mbr?cat ca un pop?,
dar care nu-i popa ?i are ?i-o cravat? alb? atrnat? la beregat?, cu hot?rre
definitiv? ?i irevocabil? de divor? din culp? comun?, motivat? cu
"nepotrivire de caracter" probabil. Adev?ratul motiv o fi fost ca ea
avea un nou acces de acnee . ?i jur c? dac? stai de vorb? cu ea ai zice c?-i un
om s?n?tos la cap. Tare fain i s? ?i faci gajiu, ?i diminea?? cnd se treze?te
n patul t?u de fiin?? de 21 de ani, nelicen?iata nc? n cine ?tie ce ?tiin?e
economice, s? z?reasc? pe noptier? hot?rrea de divor?. "Auzi, da tu ai nceput
tare de mic? treaba. D-?ia mici cu capu’ ?uguiat, mnc?tori de lapte ?i mere cu
biscui?i sper c? n-ai, nu?". ?i-apoi s? se ntrebe ea n barb? " O fi
alerg?tor la sut? de metri garduri ?i avea antrenament de diminea??, de-a fugit
a?a de la mine? ?i stau la etaju’ 7".

 

Descalecarea Moldovei. De la grigore Ureche muzicala citire. Sa luam aminte!Se facea ca Dragos din Maramu, fecior frumos, dorit de fomeile din satul lui, fiind bogat si posesor de vile cu piscina si tigla pe casa, astepta sprijinit in cot uichendu care nu mai venea odata. Si-n uichend incaleca Dragos, scarpinandu-se la oo, pe martoaga lui rebegita si bolnava de friguri, tremurand ca James Brown , incarcata pana la refuz cu casolete de mici, cefe de porc si zeci de litri de tuica. Isi aduna ceata de betivani, si se-ndreptara
 mai mult strambi catre padure cu intentia de a face gratare ( a se imbata ca porcii  far’ sa dea banii la carciuma). Nota: Miron costin marculescu ala, si Grigore Ureche de tabla comit o eroare grosolana, placuta sufletului lui Marko Bela : numira Maramu "tara Ungureasca", dovada a faptului ca inca de pe-atunci intelectualitatea folosea stupefiante .
Asadar, ceata de voinici abea mai tinandu-si ochii deschisi, in toiul chefului cu manele urlate de stramosii lui Guta, fu atacata prin invaluire de domnu Urs. Si fiind ei vajnici feciori aprigi cu sangele clocotind, alergara ursu’ pan’ la apa Moldovei. Unde Dragos cazu’ de pe cal. "N-am cazut ba, am descalecat ca asa am vrut eu!" spuse catre ceilalti voinici, chior de beat. Era anul 6807 de la facerea Lumii. Sii-n curand fost-au obligati si ceilalti voinici la decalacare, d emoldovenii iuti la manie ce furara caii si le baura tuica.
*foto, Dragos la o prezentare de chiloti marca Botezatu

SFARSIT

Oboseala este constructiv?. Cel pu?in a?a am concluzionat n ultimele zile, n care a trebuit s? trag din greu. Licen?a mi bate la poart?, ?i mi-am nfundat nasul n c?r?i, ocazie cu care am sim?it pl?cerea de a recitit o fraz? de X ori pn? pricepi ?i e?ti n stare s? aplici tot ce spune-acolo nenea legiuitoru’. Nu este extrem de relaxant, dar starea asta de alert? permanenta, de tensiune, de elan creator ?i spirit nfl?c?rat de muncitor, similar cu avntul comunist, mi tine creierul n priz?. ?i mi dau seama de lucruri noi, cum ar fi c? am stricat orzu’ pe g?te ceva vreme. Sau c? pot mult mai mult, pot s? dau 110 % din poten?ial f?r? un efort extraordinar, efort d’?la s? zac n pat dup? 2 zile. Nu, e o pl?cere s? fiu viu, chiar dac? nu ?tiu ct? vreme, ?innd cot de cele 4-5 cafele babane pe zi consumate cu ochii mari ?i injecta?i.
Reiau invita?ia oficial?, mine pe la orele 19:00 la Galeriile Palas const?n?ene, se cnt?, se cite?te poezie mult? pn? cnd r?sare sfntul soare. Atmosfera nonconformista e garantat? Mie mi crie acum imprimant? spre a da via?a noilor crea?ii n ceea ce se vor a fi versuri. A! Chiar! Epuizarea asta se preface de multe ori, am observat, n muz?. Cnd dorm n picioare ca elefantul mi n?v?lesc n encefal ?i alte zone ale creierului multe, multe idei, mi pare r?u cu aceast? ocazie c? nu ?tiu s? scriu cu picioarele (de?i nv???toarea mea a?a mi spunea: m?, parc? scrii cu picioarele).

Partea a 2a.
Astea-s mai personale. Citeam undeva ca unei "ea" i e fric? de rela?ii. ?i se cam plngea a?a de treaba asta. Chestie care mi-a dat prilejul de a reflecta pu?in la acest aspect. Abordarea este gre?it?. Nu este vorba de o fric?, asta e cert. Numai c? atunci cnd ver?i un sac cu praf de aur
intr-o g?leat? ciuruita (m?garilor, nu rde?i nu g?leata AIA) ?i cnd vezi tot praful ?la de aur pe care  vroiai s? l pui la p?strat cum se scurge prin g?urile putrezite, nu o s? ezi?i pu?in atunci cnd te duci la metalochimice s? ?i cumperi alta? ?i nu o s? i verifici foarte atent fundul (m?garilor! Nu fundul ?la!) nainte s? mai torni n ea chiar ?i ap?? Exact a?a  se-ntmpl? n genere dup? prima, m? scuza?i de limbaj, prima muie mai s?n?toas? luat?, care te lasa cu ochii-n soare f?r? ochelari de protec?ie. ?i de-atunci intr? instinctul de autoconservare n func?iune. Te por?i frumos n continuare doar pentru c? e?ti un om cu bun-sim?, de?i ?i vine s? ?i bagi picioarele ?i s? l/o njuri n gura mare n pia?a public?, urcat pe o statuie sau n vrful unui releu de televiziune, s? njuri ?i  sa scuipi n capul ProTv-ului care a venit s? te filmeze ?i s? te ntrebe cum te sim?i. Te-ai urc? pe stlpul ?la, ?i l-ai njura spurcat de tot pe C?t?lin Radu T?nase, n timp ce Polu?ia romana te amendeaz? pentru masturbarea lini?tii publice. Dup? care te dai jos, ca ?i cum nimic nu s-ar fi ntmplat. Dar de-a doua zi, chit c? n aparen?? e?ti un om normal, o s? te ui?i la purt?toarele de vagin /purt?torii de penis circumspect, ?i va func?iona prezum?ia de jigodism universal pn? la proba contrarie. Lucru care va fi foarte greu de dovedit, respectiva/respectivul trebuind s? fac? mult mai multe lucruri frumoase, pentru a ?terge ?i rahaturile predecesoarelor. Punct ,c? am aberat destul.

"mai tarziu am crescut flacaiandru
m-am indragostit nebuneste de-o fata
nu stiu de ce intr-o zi a murit
si-n alta zi a fost profanata"
A fost citat din Pieptea, care a provocat un ras isteric, un ras d-ala impotriva curentului depresivo-maniacal ce strabatea seara.
S-au intamplat multe in ultima vreme. Am scris rar, ba chiar deloc, din motive ce tin strict de timp si chef. Recte am batut usile facultatii, cu drag si spor. Si am redescoperit provocari intelectuale, si suflul nou adus d eprofesorii tineri si extrem de tineri, cu abilitati deosebite de comunicare. Abordarea problemelor ridicate la curs, dupa vreo 4 ani de scoala, mi s-a revelat a fi si cu mai multe cai de feed-back. In putine cuvinte, da dom’le, unii oameni deschisi la minte sunt in stare sa asculte si alte opinii, ba uneori chiar sa le accepte ca fiind extrem de juste, si nu doar sa emita o teza pe care nici ei insisi nu sunt capabili sa o demonstreze, ca mai apoi sa fie luata de buna si invatata papagaliceste. Se pare ca incepem usor-usor sa nu mai fim scalvii sistemului( nu imi place ideea asta de sistem, si d emiscare de protest, dar uneori nu exista alti termeni in care sa se negocieze).
        S-au ridicat o groaza de dileme existentiale printre amici si prieteni. Cum ar fi :"Unde mergi de 1 Mai, acum ca Vama s-a stricat". Ei bine, tot in Vama o sa ma duc, numai asa, sa ma pis impotriva vantului. Si o sa ma duc in Vama pentru ca sunt prea legat sentimenal de locul acela (da recunosc in sfarsit), incat sa il parasesc asa, cu una cu doua. O sa plec numai atunci cand zeci de zgarie-nori corporatisti imi vor sufoc garsoniera de doua persoane, si indivizi imbracati la costum, cu serviete in mana ma vor privi ciudat cand ies dimineata la soare in fizicul gol. Voi merge in Vama pentru ceea ce inseamna vama atata timp cat va mai fi un petec de nisip pe care sa ma intind si sa ma prajesc la soare cat e ziua de lunga, fara sa ma gandesc la nimic.
Serile celebre de folk petrecute martea se deruleaza la fel d evioaie ca de obicei. Berea la halba e buna, mai buna decat berea la sticla. Pentru ca iti gadila mai putin dioxid de carbin esofagul, si nu ai numai gaurica aia virginala din care sa sorbi blonda, ai una mare, sanatoasa, pe unde curge atat cat vrei tu.
Am cunoscut oameni foare misto, cum ar fi domnisoara Gioie, care m-a recunoscut nici eu nu situ cum, de pe blog, in club. O gasiti la http://ifyoufindearthboring.blogspot.com/. Imi pare rau ca nu eram indeajuns de treaz sa port si eu o conversatie cooerenta.

In rest numai de bine, exceptand noul membru al familiei, catelusa aia mica si neagra de care va povesteam prin Ianuarie, care a crescut cat casa, da’ e putin bolnvioara. Nici veterinarul nu stie ce are, da-i cu analize peste analize. O sa o fac eu bine pana la urma.
Citesc mult, de la carti de bucate la brosuri de metro, si ma visez Papilln. Respir inca, si m-am trezit la viata.
  24 martie , Primavara poetilor, noaptea devoratorilor de poezie, Hotel Palas orele 19, citesc si eu, pentru cine are placerea sa participe.
L.E. Weblog mi-a jucat feste, scrisesem mult mai multe. O palinca si niste slana, careva? Va invit la masa.

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X